| Perioada comunista |
| Pana prin anii `60, egalitarismul perioadei comuniste a permis tiganilor reprezentari identitare minimale (muzica in limba rromani, carti etc.), un relativ acces egal la resurse si servicii sociale, fapt care a dus la o imbunatatire semnificativa a statusului lor socio-economic. Mobilitatea sociala a creat premisele constituirii unei elite care, pe de o parte era integrata culturii majoritare, pe de alta parte reprezenta, tacit, modele de referinta pentru etnia de apartenenta. Simultan cu aceasta, in perioada 1950 – 1970, pentru “deviationistii” de la conformismul social impus, au continuat masurile de sedentarizare fortata, interzicere a nomadismului si a practicarii meseriilor itinerante. In anii `80, programul national al PCR “Integrarea tiganilor”, derulat prin Ministerul de Interne, viza doar infractionalitatea acestora si un recensamant neoficial “preventiv”. Dupa aceasta perioada, intr-un cadru general al politicilor fata de minoritati (“indiferent de nationalitate”), minoritatea tiganilor dispare chiar si ca entitate subinteleasa. Pentru a accede la un status superior, singura cale redevine mobilitatea sociala individuala (“naturalizarea”), prin renuntarea la identitatea etnica, ceea ce a determinat o diminuare a alteritatii si o accentuare a prejudecatilor rasiale. Din punct de vedere cultural si social, tiganii erau considerati o “subcultura” parazitara, un grup social marginal. Dupa colapsul economic din anii `80, excluderea tiganilor de pe piata muncii s-a generalizat. Excluderii si prejudecatilor rasiale ale institutiilor si comunitatilor locale le erau opuse forme de “nesupunere civica” (abandonarea responsabilitatii civice, disociabilitate etc.), fapt care a adancit ruptura dintre populatia majoritara si tigani, a dus la proliferarea manifestarilor rasiale. |
| Situatia dupa 1990 |
| La scurt timp dupa rasturnarea regimului comunist, tiganii au fost recunoscuti ca minoritate nationala. Desi acest lucru a presupus castigarea unor drepturi politice si civile, deteriorarea situatiei economice si sociale a tiganilor a continuat. Acest lucru s-a datorat atat neglijarii institutionalizate cat si, in unele situatii, unei legislatii discriminatorii (Legea Fondului Funciar, Legea Ajutorului Social, Legea Invatamantului etc.) sau interventionismului institutiilor statului in procesul de cristalizare a miscarii tiganilor. Diferitele comunitati de tigani (circa 40 existente) au infiintat numeroase formatiuni politice si organizatii civice, dintre care amintim: Partida Romilor, Federatia Conventia Cadru a Rromilor, Federatia Etnica a Rromilor, Partidul Democrat al Rromilor, Lautarilor si Rudarilor din Romania, Partidul Democrat Crestin al Romilor din Romania, Alianta pentru Unitatea Rromilor, Asociatia Studentilor Rromi, Centrul pentru Interventii si Studii- Romani Criss, Centrul de Politici Publice Aven Amentza, Astra-Satra, Agentia de Dezvoltare Impreuna, Asociatia Femeilor Rrome din Romania, Fundatia Phoenix, Comunitatea Etniei Rromilor din Romania, fundatia Ion Budai Deleanu, Fundatia Social Culturala a Rromilor “Ion Cioaba” etc. La 25 aprilie 2000, Guvernul roman aproba o Strategie nationala de imbunatatire a situatiei tiganilor, un program pe 10 ani care isi propune ridicarea nivelului social si economic al tiganilor si integrarea lor in societate. Asupra numarului exact al tiganilor exista inca numaroase discutii. Ultimul recensamant, din 1992, consemneaza existenta a 409 723 persoane apartinand acestei etnii, in schimb, organizatiile de tigani si alte date neoficiale avanseaza chiar cifra de 1,5 – 2 milioane. Tiganii au inceput sa se organizeze si la nivel international, adoptandu-se un steag ca simbol al unitatii etnice. Steagul este format din doua benzi longitudinale, verde si albastru, si in centru o roata cu spite rosii. Verdele simbolizeaza pamantul mama, albastrul este cerul – tata si Dumnezeu – iar roata simbolul peregrinarii milenare a acestui popor |
In ultimele zile am vazut diferite stiri legate de anumite confilicte in care au fost implicati cetateni de etnie roma,adica tigani.
Primul eveniment de care am auzit a fost incendiul petrecut in Italia,unde cativa copii de tigani au luat foc datorita unui incendiu pus la care de nu se stie cine.Pana acum o grupare auto-intitulata Grupul Armat pentru Curatenie Etnica a revendicat acest atac.Sunt putine sanse ca asa sa se fi intamplat dar pana la urma s-a tras un semnal de alarma ceva mai “vizibil” ca tiganii nu mai sunt doriti in Italia.
Tot in aceasta luna la Sofia,vecinii nostri bulgari au de furca cu tiganii lor.400 de tiganii,inarmati cu furci,topoare si alte arme albe au devastat un cartier din capitala bulgara deoarece au fost amenintati ca vor fi atacati de un grup neonazist,”skinheads” .
In acelasi timp la Timisoara,vin din ce in ce mai multi tigani sarbi pentru a cere azil politic.Se cunoaste faptul ca sarbii nu sunt prea incantati de minoritati,mai ales de tigani sau de albanezi, si ma gandesc ca si in Serbia s-au facut ceva presiuni impotriva lor.Ma rog,acest caz poate fi interpretat si in alt mod.O parte dintre acesti indivizi doresc sa obtina azil politic in Romania deoarece le este mai usor sa reajunga in Germania.
In Romania,in judetul Brasov, a iesit o bataie de toata frumusetea intre maghiari si aceeasi tigani de care tot va povestesc.Motivul?Maghiarii muncesc pe pamanturile lor iar tiganii vin si le fura recolta.Motiv foarte bun pentru unguri de a lua atitudine.
Romanii,se pare ca s-au obisnuit cu tiganii.S-au obisnuit sa fie furati,s-au obisnuit sa se loveasca de tiganie in orice colt de tara.Au inceput sa foloseasca cuvinte tiganesti iar unii chiar se comporta ca niste adevarati “gagii” sau “pirande”.Sunt sigur ca exista si tigani care se comporta civilizat si cu care se poate convietui intr-o societate europeana dar trebuie facut ceva neaparat pentru a-i educa pe restul care ne fac ,noua romanilor, greutati aici si in strainatate.
Cred ca aceste actiuni ale italienilor,bulgarilor,sarbilor si maghiarilor nu vor fi singulare si probabil ca si in alte tari se vor repeta evenimente de acest gen.
